Paștele este cea mai strălucitoare zi a anului pentru credincioși. Există multe reguli și obiceiuri asociate sărbătorii sale. Cuvântul „Paște” ne-a venit din limba greacă și înseamnă „trecere”, „izbăvire”. Așa cum moartea lui Hristos pe cruce a realizat răscumpărarea noastră, tot așa Învierea Sa ne-a dat viața veșnică.
În sărbătoarea strălucitoare a Paștelui, întâmpinați-vă reciproc cu cuvintele: „Hristos a înviat!” și răspunde: „Într-adevăr, a înviat!”, sărutându-se de trei ori. Astfel, oamenii devin asemenea ucenicilor Domnului, aceste cuvinte conțin întreaga esență a credinței noastre.
Toate produsele pentru masa festivă sunt sfințite din seara zilei de sâmbătă mare. Jertfele credincioșilor sunt sfințite, astfel încât mâncarea lor îi va uni pe toți credincioșii în Isus Hristos.
Din cele mai vechi timpuri, de Paști, oamenii au schimbat ouă colorate, urmând exemplul Mariei Magdalena, care a prezentat un ou roșu împăratului Tiberiu. Oul simbolizează viața nouă, în ea viața iese dintr-o coajă moartă.
Conform tradiției, creștinii, venind de la biserică, tăiau și gustă împreună tortul ca semn al unității. Acest lucru se întâmplă în cercul familial. Acesta este modul în care poporul lui Dumnezeu, Poporul Ales, a mâncat Paștele Vechiului Testament în prima zi a Săptămânii Paștelui. Urmează tortul de Paște.
Paștele este sărbătorit de familie, nu este obișnuit să invitați oaspeții, le puteți trimite felicitări.
Apoi, Învierea Luminată este urmată de Săptămâna Luminată, biserica în acest moment nu își închide ușile nici măcar în timpul comuniunii clerului. Întreaga săptămână este considerată o sărbătoare de către biserică. Este urmată de alte 32 de zile înainte de sărbătoarea Înălțării Domnului. Aceste zile sunt, de asemenea, sărbătorite solemn de către biserică, deși cu mai puțină solemnitate decât în Săptămâna Luminoasă.
Creștinii de Paște și de Săptămâna Luminoasă ajută pe cei săraci, distribuie hrana sfințită celor săraci.
